Reguli de conduită

Felul în care te îmbraci, mergi, stai, felul în care vorbești și te comporți – toate lasă o mare impresie celor din jur. Conduita sau comportamentul nostru este influențat în mare parte de gândurile noastre, de mediul în care ne aflăm, dar și de mediul în care am crescut. Totuși, cred că cea mai mare influență o au gândurile. Ele determină, indiferent de mediul nostru de origine, comportamentul nostru și alegerile noastre de-a lungul vieții.

postura

Termenul de „conduită” provine din limba franceză de la conduite și se referă la felul de a te comporta, conform tuturor dicționarelor. Mai exact, Dicționarul de Neologisme, 1986, definește acest termen ca însemnând comportare, atitudine (în societate, în viață).

În NODEX ( Noul Dicționar al Limbii Române) din 2002 termenul conduită este definit astfel:

mod de a se purta; manieră; comportament; ținută.

Echivalentul în limba engleză al cuvântului conduită este deportment, iar Vocabulary.com ne oferă următoarea definiție:

Ținuta are de a face cu felul în care te comporți și te prezinți. Fiind politicos, bine-îmbrăcat și vorbind blând dai dovadă de un comportament excelent.

Tot în acest sens, aceeași sursă vine cu explicații ulterioare:

Dacă ești politicos, amabil și zâmbești foarte mult, comportamentul tău este prietenos și amabil. Dacă înjuri și strigi în mod constant, comportamentul tău este negativ și ostil.

Cu toate acestea regulile de conduită se referă la un set de „instrucțiuni”, general valabile oriunde în lume și care sunt recunoscute/acceptate și fără a avea accesul la studii elaborate în privința manierelor. Există în fiecare dintre noi un al șaselea simț care „ne traduce” limbajul corpului și aspectul general al unei persoane. Cred cu tărie că acest simț este bunul-simț, conștiința nealterată a fiecăruia dintre noi.

Un exemplu în acest sens ar fi limbajul corpului, adică gesturile noastre zilnice. El transmite interlocutorilor informații privind sentimentele și gândurile noastre, ele fiind responsabile de atitudinea sau ținuta noastră exterioară. Formele de manifestare ale limbajului corpului sunt: ținuta, gestica, mimica și vorbirea. Pentru a studia mesajele care ne deconspiră vă recomand cartea Limbajul corpului de Claudia Schäfer. Astfel veți putea învăța să interpretați gesturile și să vă auto-corectați.

Dacă ești un dansator, ai urmat cursuri de balet sau gimnastică, cu siguranță că grația în mișcarea corpului este remarcabilă. Dacă părinții dau dovadă de o grație în mișcări, cu siguranță că și copiii vor imita aceste gesturi. 

Continuă să citești Reguli de conduită

Ce spun manierele despre tine?

Felul în care ne comportăm spune mai mult decât credem despre propria persoană. De aceea este recomandat să fim conștienți de acțiunile și vorbele noastre, mai ales în situațiile critice. Un om manierat, rafinat, atunci când este provocat de către cei mai puțin civilizați, alege să nu se coboare la nivelul lor. De aici vine și vorba:

Tratează-i pe toți cu politețe, chiar și pe cei nepoliticoși – nu pentru că ei ar fi amabili, ci pentru că tu ești. –  autor necunoscut

via Classic Womans Club

Iată ce spun manierele despre tine, conform listei întocmite de Eunice Leong-Tan, autoarea mai multor cărți despre eleganță, listă pe care o puteți găsi aici:

  1. Arată altor oameni cine ești, ce fel de persoană ești;
  2. Arată cum ai fost crescut și din ce fel de familie sau mediu provii;
  3. Statutul economico-social (clasa socială);
  4. Nivelul de educație pe care-l ai;
  5. Măsura în care citești, experiența de a călători;
  6. La ce anume te gândești în majoritatea timpului (ești orientat către propria persoană devenind un narcisist sau ești orientat către ceilalți în scopul de a-i ajuta, de a fi uman pana la urmă?)
  7. Nivelul de autocontrol (felul în care rezolvi un conflict);
  8. Cum ar fi să se locuiască împreună cu tine.

Și acum să dezvoltăm cele de mai sus. Vom observa că toate  sunt interconectate.

Bineînțeles că maniera în care te comportai atunci când erai doar un copil diferă de maniera în care te manifești în prezent (în cel mai bun caz). Aceasta se datorează și interesului tău de a te autoeduca, dacă nu ți-au fost imprimate o serie de reguli de comportament încă din primii ani. Acest fapt denotă o dorință de autoperfecționare ceea ce este un lucru bun. Arată și faptul că există aspirația de integrare la societate, la tot ce presupune ea, la normele acesteia.

Mediul în care creștem ne caracterizează întreaga viață. Un copil născut într-o familie se va comporta diferit față de cel abandonat și crescut într-un centru de copii, chiar dacă ulterior va fi avut șansa să fi învățat toate regulile de etichetă. Motivul psihologic își pune amprenta asupra noastră, raportarea la origini făcându-se întreaga viață. De aici apare și următorul aspect – nivelul de educație.

Accesul la educație, și nu una oarecare, este dată de mediul în care ne aflăm. Educația diferă de la o persoană a alta, astfel că într-un fel se va comporta un copil, viitor adult, crescut într-o familie normală față de un copil abandonat sau față de un copil al unei familii regale.

Măsura în care citești sau ai acces la informații te clasifică la un alt nivel față de cei care nu sunt interesați de latura intelectuală. Cititul îți dezvoltă abilitatea de a te exprima mai ușor, de a avea un vocabular expresiv și totodată îți poate deschide porți care altora le sunt închise.

Se știe că un individ care călătorește este mai deschis decât cel care nu iese din perimetrul curții sale. Dorința de cunoaștere stă la baza călătoriilor și nu frica cum este întâlnită la un om pasiv. Cele mai mari decoperiri în istorie s-au datorat celor care au fost mânați de curajul de a cunoaște și acel „altceva”. A ști cum să te comporți într-o comunitate a cărei cultură diferă de  cea în care ai crescut dă dovadă de respect pentru cei din jur.

Gândurile noastre sunt relevate prin acțiunile noastre, prin obieiurile noastre și au la bază intenția ca motor de pornire. Un om cu intenții bune va da naștere la gânduri cu o frecvență energetică pozitivă, apoi la acțiuni pozitive și la obiceiuri de aceeași natură. Întotdeauna o aparență vulgară nu poate conține un suflet decent și nobil din simplul motiv că nu poți sluji la doi domni deodată. Nu ai cum să fii inocent iar vestimentația și limbajul tău să fie indecente pentru că imaginea pe care o expui este în directă legătură cu gândurile tale frecvente. Oricât de mult teatru ar juca cineva pentru ascunderea unui caracter josnic ceva îl va da de gol.

Situațiile care apar în viața fiecăruia dintre noi și felul cum răspundem la acestea ne definesc. Reacțiile noastre apar pe fondul autocontrolului. Cel care este isteric, nervos, irascibil este agresiv din simplul motiv că-i lipsește pacea interioară. Isteria dă naștere unor reacții necontrolate, vorbele urâte denotă un limbaj necenzurat, nervozitatea nu va genera niciodată situații pacifice ci dimpotrivă, conflictuale. Toate acestea denotă o personalitate negativă care nu și-a dezvoltat autocontrolul.

Manierele tale dezvăluie mai multe decât te-ai fi așteptat nu-i așa? Acum ai un motiv în plus pentru a fi mult mai atent la obiceiurile tale, la faptele tale, la vorbele tale și la gândurile tale, la intențiile tale.

Sursa foto

Parfumul și eticheta la birou

Parfumul rămâne adânc în simțurile și mintea noastră. A simți parfumul cuiva poate să ne ademenească sau poate sa ne irite. În timp ce o picătură de parfum v-ar putea lumina ziua, pentru colegul de la serviciu poate fi o adevarată tortură. Înainte de a vă parfuma țineți cont și de eticheta la birou.

ETICHETA PARFUMULUI IN AFACERI

Parfumul, pe langă faptul că poate fi neplăcut, reprezintă și o cauză serioasă de punere în pericol a sănătății. Sara Williams, în revista „Colorado Biz” din 2007, afirma că „Parfumurile au fost cauza directă a unor afecțiuni precum atacuri de astm, migrene, şi în cazuri extreme, anafilaxie sau reacţii alergice extreme.” În plus, există și șansa de a face o impresie proastă, colegilor fiindu-le distrasă atenția de la lucru.

Sfaturi

  • Nu folosiți niciodată parfum la un interviu.
  • Dacă mirosul de parfum intră în cameră înainte ca dumneavoastră să intrați sau rămâne în urmă după ce treceți pe lângă cineva înseamnă că ați folosit prea mult parfum.
  • Optați pentru o aromă mai subtilă în cursul zilei, și mai ales la birou. Parfumurile fresh, cu tentă florală sau de citrice sunt mai potrivite în schimbul celor de musc. Țineți cont de faptul că fiecare are un parfum propriu, dar prea multe și prea tari deodată crează un miros neplăcut și dureri de cap.
  • O lady poate alege un gel de duș aromat sau o loțiune de corp care să-i ofere un parfum subtil.
  • Bărbaților le este recomandat un deodorant, și nu un after shave înțepător.
  • Aplică parfumul în privat, nu de față cu toată lumea.
  • Nu aplicați mai multe parfumuri în același timp.
  • Mai puțin înseamnă mai mult. Parfumul în timpul zilei se aplică dintr-o singură pulverizare, la încheietura mâinilor sau, în aer, deasupra capului lăsând să cadă peste haine. Nu reaplicați în timpul zilei.
  • Lăsați esențele tari pentru momentul serii, pentru o ieșire în oraș.

Părerea Experților

Cei mai mulți profesori de etichetă recomandă folosirea cu moderație a parfumului. Conform Institutului Internațional de Maniere, „Parfumul, colonia și after shave-ul trebuie aplicate cu moderație, evocând o mireasmă subtilă. Parfumurile puternice, la fel ca și cele ieftine, sunt adesea ofensive…și total nepotrivite pentru un loc de întâlnire precum cel de la birou.”

Unele medii de lucru sunt mai permisive în privința parfumului decat altele. Întrebați întotdeauna superiorul dumneavoastră care este eticheta companiei în privința parfumului.

În final rețineți că:

Bărbații și femeile care au atins un status ridicat în cariera lor nu au nevoie de un parfum ca să spună ceva despre ei.  – Erica Moore – evaluator de parfumuri