A fi elegant/ă ține de alegerea noastră. A fi elegant/ă nu înseamnă doar a-ți potrivi hainele din garderobă cu accesoriile sau trendul anului. A fi elegant/ă în viață ține de o anume atitudine care vine din interior și emană prin toți porii, dar mai ales transmite celor din jur sentimente de admirație față de privirea ta, vorba ta, mersul tău, reacțiile zilnice și grija față de tot ce te înconjoară.
A trăi elegant, pentru mine, înseamnă a rămâne în amintirea celor din jur ca fiind o persoană despre care nu ai găsi decât cuvinte de admirație. Totul se reduce la o selecție atentă, așa cum evidențiază Eunice,în minunata lucrare de cercetare pe tema eleganței. Iată ce recomandă persoanelor interesate de a începe să trăiască cu eleganță:
Gândește-te la ce este CEL MAI important pentru tine în viață și ai grijă ca acest lucru să se reflecte în acțiunile tale zilnice.
Eleganța este refuzul spunea Coco Chanel, iar pornind de la această afirmație ne putem organiza un cadru în minte, unul în care eliminăm alegerile care ne compromit prioritățile, ne recomandă Eunice.
Iată câteva principii generale ale unei vieți elegante pe care le poți urma și pe le-am descoperit aici:
Alege calitatea, cel mai bun din ce-ți poți permite. Lasă toate lucrurile ieftine și de prost gust în urmă.
Minimizează lucrurile. Păstrează câte un exemplar din tot. Nu cumpăra tot ce vezi, pentru a nu-ți încărca cu lucruri inutile casa.
Păstrează-ți casa ordonată.
Nu-ți supraîncărca programul.
Fă acele lucruri care te fac fericit/ă.
Fii selectiv/ă cu activitățile și hobby-urile pe care le ai. Limitează-le la mai puțin de cinci.
Nu acorda prea multă atenție modei. Crează-ți propriul stil.
Învață să te bucuri de plăcerile cele mai simple și mai autentice în viaţă: o carte bună, preparate din ingredientele cele mai proaspete, o plimbare cu bicicleta…
Alege-ți cu atenție prietenii și optează pentru aceia cu care împărtășești aceleași interese.
Mergi la biserică și dezvoltă-te spiritual, ajută foarte mult sufletul.
Citește ceva nou. Înscrie-te la un curs (online), învață o limbă nouă, deprinde o abilitate nouă și nu renunța.
Ia cursuri de balet sau de dans. Vei avea o altă postură.
Călătorește. Călătoriile deschid mintea și ne expun unor culturi de la care putem învăța ceva nou.
Ai grijă de finanțe. Învață arta unei bune administrări a banilor.
Apreciază arta. Învață sa observi frumusețea din jurul tău: în joaca copiilor, în muzică, în pictură, în natura din jurul tău.
Dă o petrecere. Dacă ești mai timid/ă, poți opta pentru o masă festivă de câteva persoane.
Nu este necesar să știi totul despre toate. Simplu ar fi să-ți alegi câteva subiecte pe care le adori și cu pasiune să le cercetezi mereu.
Cultivă o relație cu tine însuți. Acordă-ți timp! Caută întotdeauna cunoașterea de sine și îmbunătățirea ta.
Așadar, eliminați ceea ce nu vă este necesar și viața va fi mult mai simplă și elegantă. O persoană rafinată lucrează cu ea însăși încet, sigur, zi după zi, și având în minte viziunea rezultatului final, cea mai bună versiune a ta.
De mici trebuie să le spunem copiilor să nu uite să spună mulțumesc atunci când primesc ceva sau sunt ajutați. Cu timpul, acest răspuns se va automatiza, iar cel mic va răspunde politicos, fără să i se mai atragă atenția, intuind situația potrivită și necesară folosirii acestui cuvânt.
Sunt însă și situații în care cel mic nu vrea să spună mulțumesc sau uită să pronunțe acest cuvânt magic. Bineînțeles că atunci i se va atrage atenția, poate va fi certat sau chiar pedepsit. Există diverse motive care îl determină pe copil să spună sau să nu spună mulțumesc. De aceea, întotdeauna, părinții, bunicii, cadrele didactice și toți cei din jur ar fi bine să explice copiilor de ce mulțumim?
De ce mulțumim?
pentru că îi respectăm pe ceilalți – a mulțumi este una dintre regulile importante ale unui comportament pozitiv, ale unei educații însușite corect.
pentru că ne simțim bine în urma ajutorului sau darului primit de la o ală persoană, vei mulțumi atunci când vrei să-ți arăți fericirea pentru ceea ce ți s-a oferit.
pentru că suntem recunoscători – nu trebuie să amânăm momentul ori ocazia, pentru că, arătându-le considerația noastră celor din jur, vom menține relațiile de comunicare și vom ”câștiga” prieteni adevărați.
pentru că dăm valoare lucrurilor ce ni se întâmplă – atunci când se conștientizează însemnătatea faptelor celorlalți și mai ales cât de mult ne sunt nouă folositoare, spunem ”mulțumesc” deoarece îi prețuim.
De ce nu mulțumim?
pentru că nu am fost obișnuiți cu acest cuvânt– copilul a primit tot ceea ce și-a dorit, în ce moment a vrut el, fără a fi însă învățat să răspundă cu un simplu mulțumesc, crezând că este prea mic sau că nu e nicio problemă dacă nu spune așa ceva. Dacă cel mic a început să vorbească și să înțeleagă ceea ce se întâmplă în jurul lui, atunci este momentul să-i formăm deprinderi. Însă, până la a ajunge ca un lucru sau mesaj să fie ceva obișnuit, este nevoie să repetăm de foarte multe ori.
pentru că nu a înțeles importanța mulțumirii – trebuie discutat cu copilul, explicându-i-se cu exemple din viața de zi cu zi, astfel încât să-și dea seama de rolul acestui cuvânt.
pentru că nu știe când să mulțumească – copilul trebuie să mulțumească profesorului pentru că a primit nota 10? În niciun caz! Dar trebuie să mulțumească atunci când a fost iertat pentru că nu și-a făcut tema, acordându-i-se a doua șansă. De aceea, cei din jur trebuie să comunice cu copilul, diferențiind situațiile în care este nevoie, este frumos și politicos să mulțumească de cele în care nu este cazul.
pentru că nu știm cum să mulțumim! Se poate mulțumi în foarte multe feluri – folosind limbajul verbal sau nonverbal (un zâmbet adresat persoanei care ne-a ajutat poate transmite un mesaj de mulțumire), scriind (trimițând o vedere, o scrisoare sau un desen persoanei care ne-a ajutat într-o situație, ne-a oferit un dar sau un sfat) sau, de ce nu, gătind o prăjitură pe care să o oferim persoanei căreia vrem să-i mulțumim. Sunt multe feluri de a mulțumi, trebuie să fim creativi și spontani.
pentru că nu ni s-a mulțumit – părinții sunt principalele modele ale copiilor, iar dacă noi nu îi mulțumim copilului atunci când ne ajută sau ne oferă un desen, o vorbă bună, nici el nu va mulțumi atunci când părinții îi vor oferi ceva.
Nu ezitați să mulțumiți chiar cu ajutorul mesajelor personalizate, explicați-i copilului însemnătatea cuvântului, dar fără a insista peste măsură (pentru că îl veți inhiba ori va spune mulțumesc în orice situație). Nu uitați să răspundeți la mesajul celor din jur, folosind cuvintele pereche Cu plăcere! și nu amânați momentul pentru a mulțumi.
„1) De ce barbatul trebuie sa mearga, alaturi de femeie, pe partea exterioara a drumului?
Cuplu pe strada 1963
Originile acestui obicei de buna purtare, dar si de precautie, nu au o incadrare foarte precisa in istorie, dar fac referire la prevenirea expunerii damei in fata eventualelor pericole ce ar putea veni dinspre exteriorul drumului. Unii considera ca astfel, daca un vehicul ar trece in viteza pe drum, foarte aproape de trotuar, barbatul si nu femeia ar fi cel stropit de eventualele balti si noroaie. De asemenea, din acea pozitie, barbatului i-ar fi mai usor sa isi apere compania feminina, trimitand-o mai lesne la adapost si, inca o data, ferind-o de expunerea in calea primejdiei.
2) De ce dau barbatii „noroc” cu mana dreapta atunci cand se intalnesc?
Trebuie mentionat ca in trecut, gestul de a da mana diferea un pic de forma sa de astazi. Barbatii isi prindeau reciproc bratele drepte din zona antebratelor, pentru a pipai atat palma cat si maneca, cautand existenta unei eventuale arme. Sigur ca aceasta putea fi ascunsa in mana stanga, dar cum cei mai multi oameni sunt dreptaci, se considera ca nimeni nu ar risca sa foloseasca mana stanga pentru a injunghia pe cineva. Stangacii erau priviti cu ochi rai, deoarece te puteau injunghia in timp ce iti strangeau mana. Mai mult, in diverse societati medievale, inainte de aparitia hartiei igienice, exista obiceiul ca oamenii sa isi foloseasca mana stanga pentru a se curata la dos. De aceea, aceasta era considerata murdara si, in consecinta, niciodata intrebuintata pentru salut.
3) De ce ridica barbatii palaria atunci cand saluta?
Descoperirea capului denota in sine un gest de smerenie si respect, infatisandu-l pe omul dinainte asa cum este el, la statura cu care a fost inzestrat. Totusi, manifestarea pare sa aiba radacini foarte clare in trecutul nu foarte indepartat al civilizatiei umane, reiterand obiceiul de ridicare a coifului prin care cavalerii, la sfarsitul unui turnir, isi descopereau chipul, spre a fi recunoscuti si adulati de public.
4) De ce barbatul intra primul in restaurant?
Este unul dintre putinele locuri unde „lipsa de politete” este o virtute. Explicatia este simpla. De regula, cand se deschide usa restaurantului, oamenii din local isi vor indrepta privirile spre intrare. Barbatul intra primul, tocmai pentru a feri femeia care il insoteste, de privirile indiscrete. La masa, gentlemanul ii va oferi damei scaunul cu spatele spre sala. Astfel, va putea manca linistita, nederanjata fiind de privirile curiosilor.
5) De ce spunem „Noroc” sau „Sanatate” atunci cand cineva stranuta?
Prezenta acestui gest este discutabila in „topul” de fata, deoarece, conform normelor de buna purtare, daca cineva stranuta in imediata noastra vecinatate, comportamentul corect este ignorarea momentului si evitarea oricarei remarci, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Totusi, in acceptiunea generala, este consideat un gest de buna credinta sa faci aceasta „urare” persoanei ce da semene de guturai. Originile? Oarecum multiple. In anul 77 d.Hr., oamenii credeau ca stranutul cauzeaza pierderea sufletului sau incetarea batailor inimii, asa ca „Fii binecuvantat!” („Noroc, sanatate” la romani) era folosita ca o formula menita sa previna aceste nenorociri. In plus, in vremurile de demult, medicina era rudimentara si facuta dupa ureche, oamenii mureau adesea din simple gripe sau raceli si o astfel de urare avea o insemnatate mult mai mare decat astazi, fiind inzestrata, in constiinta oamenilor, cu puteri oarecum vindecatoare.
6) De ce barbatii le ofera flori femeilor?
Explicatia este mai degraba respingatoare, dar se pare ca acest obicei este originar din Evul Mediu. Atunci, igiena corporala era neglijata pentru ca baia era considerata ceva murdar (crestinii disociindu-se de bunele obiceiuri ale romanilor), fiind un eveniment care se intampla aproximativ o data pe an, iar florile aveau menirea de a indeparta izurile neplacute ale doamnelor. Avem de a face, aici, mai mult cu o forma de politete interesata, barbatii facandu-si, mai degraba, lor insisi un serviciu, prin oferirea de flori parfumate femeilor cu mirosuri… tari.
7) De ce nu trebuie sa ne descaltam atunci cand mergem in vizita si de ce trebuie sa le cerem oaspetilor nostri acest lucru?
Precum in cazul oferirii de flori, si evitarea descaltarii provine tot din Evul Mediu si este un obicei care tine tot de cauza indepartarii eventualelor mirosuri neplacute care ar putea emana din picioarele goale. In plus, invitatul poate avea parte de un accident nefericit, cum ar fi o soseta rupta si degete la vedere, o situtie jenanta pentru toti cei prezenti.
8) De ce barbatul trebuie sa intre primul in taxi?
Poate parea o pornire paranoida, dar raspunsul este: de teama ca nu cumva taximetristul sa porneasca in tromba cu domnita! Perspectiva nu este foarte hilara nici astazi, avand premise plauzibile, insa aceasta precautie isi gaseste o justificare solida in vremurile medievale ale curtezanelor si amorezilor de tip Cassanova. Nu de putine ori, acesti amanti perfecti s-au substituit rolului de birjari ai unor calesti sau trasuri, pentru a le fura aristocratilor, chiar de sub nas, pretuitele „achizitii” feminine. Ca sa evite asemenea surprize neplacute, domnii s-au gandit sa isi dea lor insisi intaietatea la „imbarcari”, tendinta pastrata pana in zilele noastre.
9) De ce punem mana la gura atunci cand cascam?
In afara faptului ca multa lume nu mai are acest bun obicei si ca explicatia sa evidenta este neexpunerea interiorului cavitatii bucale spre vazul tuturor, aceasta grija de a ne acoperi gura atunci cand cascam are la baze o superstitie destul de veche. Ca si in cazul stranutului, si in cel al cascatului oamenii de odinioara vedeau pericolul eliberarii sufletului din corpul uman sau patrunderea necuratului in acesta. De aceea, printr-o metoda pe cat de simpla, pe atat de eficienta, astuparea gurii cu mana inlatura eficient aceste ingrijorari.
10) De ce era un mare sacrilegiu ca glezna unei femei sa fie vazuta de un barbat, altul decat sotul sau?
La sfarsitul secolului al XIX-lea, in anumite tari din Europa, se nasteau chiar dueluri pe viata si pe moarte pentru un astfel de eveniment, care astazi pare de-a dreptul ridicol. Cu atat mai caraghioasa pare situatia, cu cat decolteul generos al femeilor, nu doar „avea voie”, dar era musai sa fie arborat fara nicio grija, in toata plenitudinea lui, in vazul lumii… de dragul expunerii bijuteriilor. Piciorul, in schimb, era acoperit intotdeauna cu ciorap, fiind considerat, pe atunci, un fel de organ intim al femeilor, motiv suficient ca surprinderea sa cu privirile sa nasca tragedii.
Secretul unui comportament agreabil si civilizat in societate se poate obtine prin decantarea bunelor obiceiuri filtrate si adaptate de la o generatie la alta. Familia, scoala, anturajul au un rol capital in formarea unei existente normale a oricarui individ. Un adevar cunoscut, dar neasimilat suficient, spune ca drumul libertatii trece prin cultura.”
Bunele Maniere 