Moluștele și stridiile, dacă sunt servite crude, în jumătate de carapace, începeți prin a stoarce zeama de lămâie (ținută în palmă, ca să nu stropească) pe moluscă sau stridie – nu în sos. Ținând scoica în farfurie cu mâna stângă, extrageți molusca sau stridia, folosind furculița specială. O puteți înmuia în propriul bol cu sos (deși de multe ori, la mese protocolare, moluștele și stridiile se servesc numai cu lămâie), apoi se bagă în gură toată bucata; pe moluscă sau stridie se mai pot pune hrean sau sos de cocktail.
Moluștele sau stridiile nu se taie niciodată. Puteți sorbi zeama din cochilie, dar numai în situații lipsite de protocol; oricum, acest lucru se face cu cât mai multă discreție.
În cazul moluștelor fierte, ridicați ambele jumătăți ale cochiliei deschise (dacă cochilia nu se deschide la fiert, nu mâncați conținutul). Molusca se scoate afară din cochilie trăgând-o de “trompă”. Teaca acesteia se aruncă, apoi, ținând molusca de trompă, cufundați-o în bolul de supă, apoi în untul topit și mâncați-o dintr-o înghițitură.Toate cochiliile goale se pun pe o altă farfurie. Puteți bea supa din bol, dacă doriți.
Pentru midiile fierte într-un sos asemănător cu supa (moules marinières, de exemplu), se ia în mână fiecare cochilie și se extrage midia cu furculița specială; o altă posibilitate este să o sorbiți direct din jumătatea ei de cochilie, împreună cu sucul propriu. Supa rămasă în bol se poate mânca înmuind în ea o bucată de pâine ținută în furculiță, sau cu lingura, ca o supă obișnuită.
Moluștele, stridiile, scoicile sau creveții prăjiți se pot tăia cu furculița, apoi se mănâncă. Creveții (prăjiți în stil oriental) pot fi ridicați de codiță, înmuiați în sos, apoi se mănâncă partea de sub codiță.
Sursa: www.reteteleluiradu.ro
Sursă foto
Bunele Maniere 